Casa din suflet in suflet

Acum mai bine de patru luni, era prin iulie asa, am pasit intr-o casa cu amintiri ale unei familii  din Liteni – Bucovina. Un sat cu radacini adanci in istorie, amplasat pe malul stang al Somuzului Mare (la granita dintre Bucovina si Regat).

Aproape de centrul satului exista o bisericuta somptuasa, palita de timp, verde smarald, marginita de brazi inalti, datand de la 1873. Tot cam de pe atunci dateaza si casa despre care scriu, aflata chiar in spatele bisericii. Cu cerdac mare bucovinean, inalta cat sa fie clasata a doua gospodarie frumoasa in sat, cu motive langa geamurile de la lucarna, casa cu mai bine de o suta de ani de radacini a adapostit o familie cu sapte copii. Familie muncitoare, nobila in istoric, cu indeletniciri primare, din care au ridicat o casa cat un palat. Palatul lor, al bunicilor sfinti – cei care isi primeau umil copiii satului cu colinda, cei care isi pasteau oile in pasuni bogate, isi spalau canepa la rau si apoi o treceau prin melita, isi adunau copiii si nepotii la gura sobei cu placinte in iernile cu nea multa.

apus

Dupa ce omul si-a instalat atelierul, vrand sa-si descopere franturi din copilarie, a cautat in podul casei, in podul surii, in curte, si a gasit… A gasit acolo bucatele de suflet: ale bunicului cu voce frumoasa -care a slujit  biserica atat cat a putut de bine si si-a purtat straiele cu demnitate, ale bunicii cochete care si-a purtat copiii pe brate, ale unchilor care au crescut frumos in gospodaria laudata in sat, si bucatele din sufletul lui – asa cum le-a putut duce mai departe in sange.

cio

A gasit ulcele din ceramica neagra (care s-au facut la Marginea inca de la 1500) in care s-o tot fi prins chisleag bun langa soba, calendar ortodox din 1987 care a fost prins cu pioneze pe cine stie ce perete , schite scrise in caiete cu foi ingalbenite de timp, valize de lemn cu care se mergea la razboi (si armata, ulterior), un radio vechi dinainte sa se fi nascut, haine care cine stie cand si cui au tinut de cald si bine – port vechi si nobil, vederi si scrisori de la Paris, dovada ca prieteniile se tineau si pe cale scrisa la cate o luna.

radio

Munca de acum la o astfel de casa cu poveste este multa, oamenii satului daruiesc cu drag si bunevointa un “Doamne-ajuta” cand trec pe drum, mainile iti obosesc de treaba, dar sufletul ti se inalta din dorinta de a reface, cum spun toti satenii, gospodaria de altadata.

el

Daca sufletele oamenilor care au construit or fi fost ca insasi infatisarea casei, atunci erau mari si blande, primitoare si darze, calduroase si inalte. Sufletul omului care incearca sa o insufleteasca acum le seamana. Lor, Bunicilor care au avut grija de verdeata din curte, de animalele ingrijite, de caldura din casa, de demnitatea din sat.

Povestile dintr-o casa batraneasca sunt nenumarate, pacat ca unele raman nespuse, ca intarzie in veacuri, ca stranepotii cresc fara a li se spune cate in bolta instelata despre ce o fi fost candva in imprejmuirea cate unui gard cazut. Povestile unei case de demult iti fac sufletul sa vibreze si te indeamna sa-ti privesti cerul dimineata, cerul tau, din ograda ta – ramasa de la bunici.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s